Asociatia Prusik se numara cu bucurie printre cluburile de speologie din tara ce au avut si au membrii ce au participat la expeditii nationale si internationale.
Expeditia “-1000 ” Pierre Saint-Martin, Franta, august 1997
Expeditia Speologica Nationala “-1000 Berger” 2006
Expeditia “-1000 ” Pierre Saint-Martin, Franta, august 1997
Asociatia Prusik prin intermediul Federatiei Romane de Speologie a participat la expeditia internationala "-1000" din Franta in reteaua subterana Pierre Saint-Martin in perioada 10 august - 20 august 1997.
La data respectiva expeditia "-1000" a reprezentat o premiera nationala pentru speologia romana, prilej oferit de Federatia Franceza de Speologie pe baza acordului biguvernamental incheiat in anul 1996 intre Romania si Franta.
Amplasarea retelei Pierre Saint-Martin este situata in masivul Pierre Saint-Martin din M-tii Pirinei aflat pe granita franco-spaniola. Aceasta retea ocupa in august 1997 pozitia a treisprezecea in topul pesterilor cu denivelarile cele mai mari. Astfel Saint-Martin are o denivelare totala de -1342 m si o lungime de peste 50 km.
Expeditia s-a desfasurat pe urmatorul itinerariu:
- intrarea in aven prin Tete Sauvage cu lungime de 600 m pana la sala Cosyns, cu o denivelare de 384 m.
- s-a continuat intr-o retea activa (rauri subterane, lacuri, marmite ) pana in sala Verna pe o lungime de 7100 m, parcurgand salile Cosyns, Grand Canion, Tunnel du Vent, Galerie des Marmites, Le Grand Corniche, Sala Verna
- bivuacul - tabara subterana s-a facut dupa sala Verna
- de la bivuac traseul se continua pe galeria Aranzadi spre puturile Aziza - Permanent pe o lungime de 1600 m si o denivelare de -341 m. Aici s-a atins punctul terminus de -1342 m fata de intrarea in retea. Echipele s-au intors prin tunelul EDF.
Coordonatorul tehnic al expeditiei a fost Andrei Posmosanu, antrenor federal.
Din partea AS Prusik Timisoara a participat Adrian Oprin si Ion Tudor(Jean).
O vizualizare din profil a sistemului - vezi.
O vizualizare in plan a zonei Amonte de Sala Verna - vezi.
Expeditia Speologica Nationala “-1000 Berger” 2006
|
In perioada 8-22 octombrie 2006 Federatia Romana de Speologie prin Comisia Explorari a organizat Expeditia Speologica Nationala “-1000 Berger” 2006. Este prima expeditie integral romaneasca a speologilor romani si reprezinta un record national de adancime, cota atinsa fiind -1122m. La aceasta expeditie au participat un numar de 16 speologi de la opt cluburi de speologie din tara, respectiv: A.S. Prusik Timisoara : Radu Puscas, Elena Buduran, Anamaria Axinte Focul Viu Bucuresti : Tudor Marin, Valentin Bogdan, George Lazar Speowest Arad : Romeo Lazar, Mihai Besesek , Daniel Bibart – Polo Politehnica Cluj : Dan Ciprian-Ceaparu, C-tin Stoian Cristal Oradea : Dorin Lazar Crim Cluj : Vlad Gongescu Proteus Hunedoara : Sanda Bogdan SpeoBucovina Suceava : Dumitru Pintileasa, Roxana Cicu. |
 |
|
Expeditia a fost un succes : 12 membrii au atins cota -1000m si s-au descoperit si cartat in premiera 300m de noi galerii.
Jurnalul Expeditiei Duminica, 8 octombrie 2006 Oradea orele 10.00 dimineata : intalnirea celor 14 speologi care vor parcurge traseul Romania - Franta cu doua microbuze inchiriate. Au loc ultimele pregatiri ale echipamentului. In jurul orelor 14.00 se trece granita prin vama Bors. Luni, 9 octombrie 2006 Dupa 20 h de drum in sfarsit Franta. Au loc ultimele achizitii de echipament din Grenoble. In jurul orelor 11.00 se ajunge in Lans en Vercors si la pensiunea care timp de 2 saptamani a fost un adevarat camin pentru speologii romani. Dupa despachetarea bagajelor are loc prima sedinta de organizare, in care fiecare membru incerca sa uite de somul mult visat care ii dadea tarcoale si sa-si prezinte sperantele in ceea ce priveste expeditia. In Lans en Vercors se alatura expeditiei inca doi speologi romani sositi in Franta cu avionul.
Marti, 10 octombrie 2006 Zi de organizare. 13 membri merg in recunosterea traseului spre avenul Berger. De la pensiune se urca aprox 45 min cu masina pana la cota 1600, respectiv in punctul denumit La Moliere - un adevarat punct de belvedere asupra Alpilor. De aici se coboara aprox 45 min pana la cota 1460 m, in lapiezurile de pe platoul Sornin unde se deschide intrarea folosita in expeditii in sistemul Berger. In drum se trece pe langa intrarea prin Fromangere, intrare considerata prea periculoasa, avand si o verticala de 200m, dar care jonctioneaza cu axul principal printr-un sifon. La intrarea in aven ii intampinam pe francezi, tinerii francezi, a caror expeditie tocmai se incheia. E ultima echipa care a avut obiectivul de a dezechipa de la cota -256. Culegem informatii legate de nivelul cursului de apa din Berger si despre aven in general. La intoarcere ii ajutam pe francezi cu transportul bananelor pana in parcare si balizam accesul spre aven. Dupa amiaza are loc pregatitrea echipamentului colectiv pentru Avenul Berger. 10 banane cu echipament colectiv vor intra in aven : 1136 m coarda ( 320 m-diametrul de 8 mm, 521 m - diametrul 9 mm si 295 m- diametrul de 10 mm), 127 plachete si placute, 56 carabiniere cu siguranta, 20 carabiniere fara siguranta, 64 bucle din care 60% dyneema, 100 As-uri, 100 gujoane si 30 spituri (+ echipament punct cald, echipament salvaspeo si echipament escalada). Alte activitati organizatorice :
Miercuri, 11 octombrie 2006
Joi, 12 octombrie 2006
Sambata, 14 noiembrie 2006
Timpul petrecut in subteran de aceasta echipa a fost de aprox 21 h. Echipa 4 s-a intalnit cu echipa 5 in jurul orei 18.00 la iesirea din Grand Cascade, cota-850m, cand echipa 4 pornise deja spre iesire.
Duminica, 15 noiembrie 2006 Echipa 6 formata din Tudor Marin, Mihai Besesek, Alain Maurice si Tristan Godet intra in cavitate la ora 9.10. Obiectivul turei a fost explorarea unor galerii in zona cotei de -640m. Pana la cota de -256 s-a ajuns in numai 35 de minute iar in 1 45 h s-a ajuns la cota de -640m. In aceasta zona au fost descoperite galerii noi dar si stalactite inedite, foarte subtiri si lungi de peste 3 metri. Echipa 6 a parasit cavitatea la ora 20.30. S-au cartat 300m de noi galerii explorate. Astfel numele romanilor vor ramane in istoria Bergerului.
Marti, 17 noiembrie 2006
Miercuri, 18 noiembrie 2006 Zi de organizare : toti membrii participa la spalarea si inventarierea echipamentului colectiv.
Elena Buduran, Ani Axinte si Radu Puscas Sistemul Berger Istoric Avenul Berger a fost descoperit in 24 mai 1953 de Jo Berger. In urma explorarilor si cartografierilor din 1954 devine cel mai adanc aven din lume, cota atinsa -740. In acelasi an se ajunge pana la cota -903 m. In 1956, in Berger este atinsa pentru prima data in istoria explorarilor speologice cota -1000 m. Dar avenul continua si se ajunge pana la cota -1122 m la oglinda primului sifon. In 1963 britanicul Ken Pearce plonjea in sifonul de la -1122, care are o lungime de 70 m si o adancime de 11 m, dar dupa inca 40 m de la acest sifon accesul este stopat de un al doilea sifon (cota atinsa a fost -1133m). In 1968 sifonul de la -1122m este din nou abordat. De data aceasta se exploreaza si carteaza 600 m de noi galerii pana la cota -1141m. Recordul de cel mai adanc aven din lume este detinut pana in anul 1963, cand este preluat de Sistemul Pierre- Saint Martin. Bergerul mai este cunoscut si drept cea mai frumoasa cavitate din Alpii francezi. De fapt, francezii spun ca acestui aven nu ii lipseste nimic si de acest lucru cred ca s-au convins si cei 16 membrii ai expeditiei romane. Exista in acest aven portiuni cu adevarat superbe atat prin grandoare cat si prin frumusetea speleotemelor, cele mai des intalnite fiind fistularele deseori cu lungimi de peste 2 m. Reprezentativa in acest sens este Sala celor treisprezece, respectiv Salle de Treize. Datorita renumelui pe care il are, avenul atrage anual zeci de speologi din intreaga lume. Situare Sistemul Berger este situat in Masivul Vercors, Franta, mai exact in lapiezurile de pe platoul Sornin, la o altitudine de 1460 m. 1162 de metri mai jos, se află Peştera Cuves de Sassenage, resurgenţa unui torent cînd calm, cînd vijelios: le Germe. În 1953, rîul din Avenul Berger a fost colorat cu fluoresceină. Aceasta a apărut 48 de ore mai tîrziu în Peştera Cuves de Sassenage, demonstrînd astfel existenţa unei reţele subterane unice. Sistemul Berger prezinta 8 intrari din care doar una este folosita pentru marile expeditii, restul fiind considerate periculoase sau jonctioneaza cu axul principal prin sifoane, iar scufundarile sunt complet interzise. Mereu în curs de explorare, Sistemul Berger are in prezent o denivelare de -1271 m si o dezvoltare de peste 32 km. Avenul Berger nu prezinta dificultati tehnice deosebite, dar ramane o pestera dificila de -1000 m cu un activ impresionant. Riscul la care te expui o data cu intrarea in acest aven este viitura. In cazul unor ploi torentiale de scurta durata sau a celor marunte de lunga durata, galeriile avenului sunt complet inundate, sistemul Berger colectand apa de pe aprox 15 km 2. In ultimii ani 6 persoane au decedat in acest aven, din care 5 ca urmare a viiturilor. Anual sunt declansate aici operatiuni de salvare a persoanelor blocate sau accidentate in subteran.
Material realizat de Elena Buduran |
|
