A B C D E F G H I L M P R S T V
A
abri - gol natural cu latimea deschiderii mai mare decat adancimea golului
acetilena - gazul rezultat din reactia carbidului cu apa, folosit
ca sursa de lumina
amaraj - punctele de care se leaga coarda de perete
aven - cavitate verticala, ce necesita tehnica de coborare
B
biospeologie - stiinta care se ocupa cu studiul faunei si florei din
pestera
blocator de mana, poignee - dispozitiv mecanic folosit pentru urcarea pe coarda
blocator de piept, crol - dispozitiv mecanic folosit pentru urcarea pe coarda
brener - arzator pentru flacara de acetilea
bucla - bucata de coarda sau chinga, avand capetele innodate sau cusute intre ele
C
calcar - roca sedimentara dizolvabila ce permite dezvoltarea pesterilor
carst - denumire generica data unei regiuni cu relief caracteristic
format in roci solubile (calcare, dolomite, sare, gips, etc)
calcit - mineral (carbonat de calciu), cel mai intalnit in pestera
cap de put - partea superioara a unei galeri verticale. Termenul se folosete in echiparea TSA
carbid - carbura de calciu, material folosit pentru iluminat in pestera.
In reactie cu apa produce acetilena
carstologie - stiinta care se ocupa cu relieful format pe roci solubile
cartografie - disciplina care se ocupa de tehnica intocmirii,
redactarii si editarii hartilor si a planurilor topografice
chei - sector ingust dintr-o vale cu versanti stancosi, inalti si abrupti
(formati indeosebi din roci calcaroase)
chiropterologie - stiinta care se ocupa cu studiul liliecilor
clinometru - instrument cu care se masoara panta
coborator - dipozitiv mecanic folosit pentru cobararea pe coarda
coloana - formatiune rezultata prin picurare, formata din unirea unei stalagmite cu o stalagtita
D
decrosare - tehnica de scoatere a unui accidentat de pe coarda
demirond - veriga semicirculara folosita pentru inchiderea hamului speologic si atasarea restului de echipamente
diaclaza - fisura majora, verticala a stratelor de roca, intalnita
des in pesteri
E
echipament colectiv - totalul de echipamente necesare parcurgerii
unei pesteri verticale pe langa echipamentul individual
echipament individual - echipamentul folosit de un speolog in parcurgerea verticalelor
endocarst - stiinta ce studiaza fenomenele din interiorul unui masiv carstic
exocarst - stiinta ce studiaza fenomenele din exteriorul unui masiv carstic
F
formatiune - termen general folosit pentru depunerile calcitice
de pe peretii pesterilor (ex: stalagmite, stalagtite, helictite, etc)
G
galerie - gol subteran in forma de tunel
gaura de soarece - portiune ingusta intr-o galerie ce ingreuneaza inaintarea prin pestera
grohotis - acumulari de fragmente, de roci de dimensiuni
diferite provenite din dezagregare fizica
guano - excrement de liliac, bogat in fosfor, folosit ca si ingrasamant natural
H
helictite - formatiune calcitica ce se ramifica in toate directiile, netinand cont de gravitatie
horn - galerie verticala ascendenta
huda - regionalism folosit ca sinonim pentru pestera
I
initiator - cadru al scolii romane de speologie ce preda tehnici
speologice alpine
izbuc - izvor cu debit mare intalnit in zone carstice
izopren, izolir - saltea termoizolatoare pe care se doarme
izvor - locul de iesire la suprafata a unei ape dintr-o panza freatica.
L
laminor - galerie lata si foarte joasa
lonja - bucata de coarda dinamica folosita pentru autoasigurare
lapiez, lapiaz - orice forma de dizolvare chimica intalnita in carst
M
marmite - forma de excavatie in forma de calota sferica (de polonic) formata in urma eroziunii si coroziunii
montmilch - cunoscut si sub denumirea de lapte de pestera, este o formatiune ca o pasta alba,
o substanta ce contine mai multe minerale in care predomina calcitul. Nu se afla in stare solida
P
pedala - o bucata de cordelina sau semicoarda folosita in urcarea
pe coarda
pestera - cavitate naturala subterana mai lunga de 5 metri
pestera activa - o pestera in care exista un curs de apa permanent
pestera temporar activa - o pestera in care exista un curs de apa
temporar datorat precipitatiilor abundente
put - galerie verticala descendenta
pseudocarst - goluri si forme formate in roci necarstificabile
R
ramonaj - tehnica de depasirea a unor obstacole (de obicei verticale)
realizata prin opozitie fata ce cei 2 pereti ai unei galerii
relief carstic - relief specific regiunilor cu roci solubile(calcar, sare, gips);
inglobeaza forme exocarstice generate de actiunea de dizolvare si de
circulatie a apei la suprafata
resurgenta - locul unde apa iese dintr-o pestera
S
sediment - depozit petrografic care poate avea mai multe origini: detritica, chimica sau organica
sedimentare - procesul fizico chimic de depunere si formare a sedimentelor
silex - oxid al siliciului, nedizolvabil, ramanand in relief in galeriile pesterilor
sist - roca ce are proprietatea de a se desface in foi subtiri dupa planuri paralele
sorb - loc difuz, impenetrabil de pierdere a apei
speleotema - sinonim pentru formatiune
speologie - stiinta care se ocupa cu studiul pesterilor
stagiu - perioada de timp in care un speolog se pregateste intr-o
anumita ramura a speologiei. Ex: stagiu TSA nivel 1, initiator, etc
stalactita - forma de depunere a carbonatului de calciu(calcit) prin picurare, formata pe tavanul pesterilor
stalagmita - forma de depunere a carbonatului de calciu(calcit) prin picurare, formata pe podeaua pesterilor
T
talveg - linia care uneste punctele cele mai adanci ale
unui curs de apa sau ale unei vai
tandem - instrument ce incorporeaza atat clinometru cat si busola
telemetru - instrument electronic folosit pentru masurarea distantei
bazat pe mai multe principii(ex: laser, ultrasunet)
topografie - stiinta care se ocupa cu masurarea suprafetelor de teren de dimensiuni reduse
TSA - Tehnica Speologiei Alpine; complex de tehnici utilizate
de speologi pentru parcurgerea in conditii de securitate, indeosebi, a cavitatilor verticale
V
vesta - este confectionata din chinga fiind prevazuta cu o catarama de reglare, folosita pentru intinderea bolocatorului de piept